duminică, 29 ianuarie 2012

I.L.Caragiale, sarbatorit de Google la 160 de ani de la nasterea marelui scriitor


Google si-a modificat, luni, logoul pentru a-l sarbatori pe Ion Luca Caragiale, la implinirea a 160 de ani de la nasterea celebrului scriitor si dramaturg roman.

Luni, se implinesc 160 de ani de la nasterea lui I.L. Caragiale, figura emblematica pentru cultura romaneasca si unul dintre cei mai importanti scriitori si dramaturgi romani. Noul logo al Google Romania prezinta un bust al scriitorului roman, realizat in grafica. Totodata, in noul logo, bustul lui Caragiale este suprapus peste cuvantul “Google”, care apare ca si cum ar fi caligrafiat cu penita. De asemenea, grafica omagiala include si o scrisoare, care iese partial din chenarul logoului, aluzie la “O scrisoare pierduta” a lui I.L. Caragiale.

Motorul de cautare Google alege rar sa omagieze o personalitate din Romania, modificandu-si logoul in acest sens. In 2011, Google l-a mai omagiat pe sculptorul roman Constantin Brancusi. Astfel, pe 19 februarie, Google a celebrat 135 de ani de la nasterea lui Constantin Brancusi, noul logo fiind alcatuit din imagini ale unor lucrari realizate de celebrul sculptor, printre care “Domnisoara Pogany” si “Sarutul”. De asemenea, pe 19 august 2011, Google l-a omagiat pe George Enescu, la 130 de ani de la nasterea compozitorului roman. Logoul de atunci l-a prezentat pe compozitorul roman in timp ce canta la vioara, iar peste cuvantul “Google” a aparut un portativ cu note muzicale.

Viata lui I.L. Caragiale

Ion Luca Caragiale s-a nascut la 30 ianuarie 1852 in satul Haimanale, astazi satul I. L. Caragiale, din judetul Dambovita, si a decedat pe 9 iunie 1912, la Berlin. I.L. Caragiale a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic si ziarist roman, de origine greaca. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg roman si unul dintre cei mai importanti scriitori romani. A fost ales membru post-mortem al Academiei Romane.


Ion Luca Caragiale cu fiul sau

Potrivit biografiei sale postate pe site-ul CIMEC – Institutul de Memorie Culturala, o institutie din subordinea Ministerului Culturii, intre 1868 si 1870 I.L. Caragiale frecventeaza cursurile Conservatorului de arta dramatica din Bucuresti, clasa de declamatie si mimica, avandu-l ca profesor pe unchiul sau, dramaturgul Costache Caragiali. In 1870 renunta la postul de copist pe care il ocupa la Tribunalul Prahova si se angajeaza ca al doilea sufleur si copist la Teatrul National din Bucuresti. In aceasta perioada, incepe sa publice in gazetele politice si umoristice de orientare liberala, Ghimpele, Telegraful, Asmodeu, si este girant responsabil la Alegatorul liber (1875 – 1876) sau corector la Unirea democratica (1876 – 1877).

Intre 1877 si 1881, colaboreaza cu articole, reportaje, note sau traduceri la ziarul politic al junimistilor, Timpul, si tot acum frecventeaza sedintele Junimii, in revista careia isi va publica, alaturi de M. Eminescu si I. Creanga, principalele piese de teatru (“O noapte furtunoasa”, 1879; “Conul Leonida fata cu Reactiunea”, 1880; “O scrisoare pierduta”, 1885; “D’ale carnavalului”, 1885; “Napasta”, 1890). In 1879 face prima calatorie in strainatate, la Viena, ca invitat al lui Titu Maiorescu. In 1881 este revizor scolar in districtele Suceava si Neamt, de unde se muta, la cerere, in 1882, in circumscriptia Arges-Valcea.

Ca functionar la Regia Monopolurilor, in 1884, o cunoaste pe Maria Constantinescu. Din aceasta legatura se va naste Mateiu I. Caragiale. In stagiunea 1888/1889, Caragiale este director general al teatrelor, calitate in care se ilustreaza, in ciuda sicanelor sistematice, ca un foarte exigent regizor si organizator. In anul 1889 se casatoreste cu fiica arhitectului Gaetano Burelly, Alexandrina.

Tot in cursul anului 1889, apare la Editura Socec primul volum al lui Caragiale, “Teatru”, prefatat de Titu Maiorescu, prin studiul sau din 1885, “Comediile d-lui I. L. Caragiale”. Urmeaza mai multe volume, brosuri si pliante, care, impreuna cu “Calendarul Claponului” (1878), “Calendarul Moftului roman” (1902) si cu principalele gazete editate de Caragiale, singur sau in colaborare (Claponul, 1877; Natiunea romana, 1877; Bobarnacul, 1878 -1879; Moftul roman, 1893; 1901 – 1902; Vatra, 1884 – 1903), alcatuiesc cea mai complexa oferta facuta de un scriitor clasic roman circuitelor de difuzare literara si publicului.

In ciuda acestei activitati prodigioase, care ar fi trebuit sa-l consacre inca din timpul vietii, lui Caragiale i s-a refuzat sistematic acreditarea sociala sau culturala, asa incat, dupa un sir de deceptii care culmineaza cu scandalosul proces al plagiatului (1901 – 1902), inventat de obscurul scriitor Caion, si dupa cateva proiecte nerealizate de a se muta la Sibiu (1891), la Brasov (1892) sau la Cluj (1904), scriitorul se stabileste cu familia la Berlin, in primavara anului 1905.
 De la Berlin, unde continua sa scrie, imbogatind literatura romana cu cateva din capodoperele ei narative (“Kir Ianulea”, “Calul Dracului”), Caragiale surprinde pe toata lumea, facand cea mai completa si mai radicala analiza politica a momentului, in studiul “1907″. Din primavara pana-n toamna, publicat partial si in revista vieneza Die Zeit.

In anul 1912 refuza sa participe la festivitatile organizate in tara cu prilejul implinirii varstei de 60 de ani. Moare la Berlin in acelasi an, in noaptea de 8 spre 9 iunie. Este inmormantat, provizoriu, intr-un cimitir protestant. In toamna lui 1912 sicriul cu ramasitele sale este adus in tara si inmormantat la cimitirul Bellu.Anul 2012 este declarat Anul Caragiale, prilej cu care institutiile de cultura din Romania vor organiza mai multe evenimente dedicate cunoscutului scriitor.


duminică, 15 ianuarie 2012

Ziua Poetului National al Romanilor, Mihai Eminescu si Ziua Culturii Romane


  Astăzi se împlinesc 162 de ani de la naşterea Luceafărului literaturii române, poetul national al Romanilor,Mihai Eminescu.
Poetul s-a născut la 15 ianuarie, 1850, în satul Botoşani.Născut ca Mihai Eminovici, a fost un poet, prozator şi jurnalist român, considerat de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

  Academia Română organizeaza duminică 15 ianuarie, în colaborare cu Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă (FNSA), un triplu eveniment, o sesiune omagială, care se va desfăşura, dimineaţa, în Aula prestigiosului for de cultură, urmată, seara, de un concert şi o expoziţie dedicate poetului naţional, găzduite de Ateneul Român.

  Tot de Ziua Culturii Naţionale, la Sala Atelier a Teatrului Naţional "I. L. Caragiale", cunoscutul eminescolog acad. Dimitrie Vatamaniuc va prezenta conferinţa "Eminescu printre noi", în care apreciatul istoric literar va marca cele mai importante evenimente din cultura română: apariţia definitivă a ediţiei Mihai Eminescu (11 volume) şi publicarea, sub îngrijirea academicianului Eugen Simion, a ediţiei facsimilate a manuscriselor eminesciene.

  Duminică, la Casa memorială "T. Arghezi - Mărţişor", iubitorii poeziei marelui poet sunt invitaţi la manifestarea cu titlul "162 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". Alături de fiica poetului, Mitzura Arghezi, vor fi prezenţi: Lucian Chişu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române; Simona Cioculescu, cercetător; Claudia Dimiu, cercetător; Rodica Smaranda Vulcănescu, critic de teatru şi film; actorul Alexandru Hasnaş, de la Teatrul Naţional Bucureşti şi contratenorul Vladimir Catană.

  Luni, 16 ianuarie, în Rotonda MNLR va fi vernisată expoziţia "Eminescu în arhive şi biblioteci particulare" iar joi, 19 ianuarie, tot la MNLR va avea loc, în colaborare cu Editura Cununi de stele, evenimentul "Amita Bhose, sora mai mare a lui Eminescu", în care va fi evocată personalitatea şi opera Amitei Bhose (eminescolog, scriitor, profesor, traducător), prima traducătoare a lui Eminescu în Asia.

  Şi Opera Naţională Bucureşti, prin Studioul Experimental de Operă şi Balet "Ludovic Spiess", l-a celebrat, joi seară, pe inegalabilul creator, prin intermediul unui recital intitulat "Stelele-n cer...", cu participarea tenorului de talie internaţională Daniel Magdal, care a interpretat lieduri pe versuri de Mihai Eminescu din creaţia compozitorilor Nicolae Bretan, Carmen Petra Basacopol, Felicia Donceanu, Mihail Jora, Laura Mânzat, acompaniat de pianista Luminiţa Berariu.

  La recitalul "Stelele-n cer..." a participat ca interpret şi cunoscutul actor Marius Manole, de la Teatrul Naţional Bucureşti, care a recitat, alături de actriţa Raluca Aprodu, texte adaptate după corespondenţa Mihai Eminescu - Veronica Micle, în coordonarea scenică a regizoarei Anda Tăbăcaru Hogea.


Asociaţia „Centrul de Promovare Turistică” – Iaşi, în parteneriat cu Școala Generală „Ion Creangă” din Iași, și cu Anticariatul „Dumitru Grumăzescu”, cu sprijinul Mănăstirii Golia din Iași, organizează o serie de manifestări pentru celebrarea a 162 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu.

 Vor avea loc trei evenimente dedicate poetului ce vor fi inaugurate luni, 16 ianuarie, începând cu ora 12.30, la etajul I al Turnului Golia.

 1. Expozitia „Urmele trecerii lui Eminescu prin Iași”
 Obiecte de la Anticariatul "Dumitru Grumăzescu"
 16.01.2012-25.01.2012

 2. Concursul de recitare „Pe urmele Luceafarului” – ora 12.30, 16.01.2011
 Elevi de la Școala Generală Ion Creangă din Iași

 3. Prelegerea „Să ne amintim de Eminescu la Iași”- ora 14.00, 16.01.2011
 Susținută de dl. Dumitru Grumăzescu